Activitatea :AM 1
Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Toate habitatele Natura 2000 de pe suprafața Parcului Național Cheile Bicazului Hăşmaş, suprafața sitului Cheile Bicazului-Hăşmaş ROSCI0027 şi suprafața sitului Cheile Bicazului-Hăşmaş ROSPA0018, situri care se suprapun parțial, sunt de interes conservativ ܈și- au fost incluse în această rețea deoarece la nivelul UE sunt rare, fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităților umane.
Implementarea activității AM1 a avut scopul de a realiza monitorizarea stării de conservare pentru 5 habitate forestiere, de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității.
Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ s-a realizat conform metodologiei din Ghidul de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate aprobat prin Ordinul 304/02.04.2018.
Cele 5 habitate forestiere de interes comunitar prevăzute pentru monitorizarea stării de conservare sunt reprezentate de:
• 9410- Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea);
• 91Q0 –Păduri Relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;
• 91E0*Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
• 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
• 9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene.
Obiectivele propuse au fost identificarea amenințărilor asupra habitatelor forestiere, monitorizarea factorilor destabilizatori (doborâturi de vânt, incendii, atacuri insecte, presiuni antropice ), stabilirea măsurilor de conservare a habitatelor de interes forestier din siturile Natura 2000 și din Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș.
Deoarece habitatele sunt descrise prin prisma caracteristicilor structurale, dinamice şi funcţionale ale fitocenozelor constituente in relaţie cu ecotopul, şi mai puţin din prisma celorlaltor componente ale biocenozelor (animale, microorganisme etc), atributele care trebuie monitorizate, şi implicit şi metodele utilizate pentru măsurarea lor, au fost alese din domeniul ecologiei generale, ecologiei plantelor şi a fitosociologiei.
Monitorizarea habitatelor forestiere s-a efectuat pe 3 nivele :
Nivelul I:
- S-au monitorizat parametrii legați de suprafața habitatului și de fragmentarea acestuia, utilizând o metodă combinată de monitorizare, atât cu ajutorul imaginilor satelitare cât și cu date din teren.
Nivelul II:
- S-au monitorizat parametrii legați de compoziția, structura și funcțiile arboretelor. S-au utilizat datele din amenajamentele silvice în vigoare.
Nivelul III:
- S-au monitorizat în special parametrii ecologici al habitatelor, precum abundența –dominanța speciilor de floră ,volumul lemnului mor, arbori de biodiversitate.
Preluarea datelor de teren s-a realizat în suprafețe de probă, amplasate sistematic cu un program specializat Quantum Gis, iar aceștia diferând în funcție de parametrul ce s-a determinat:
- Compoziția stratului ierbos: relevee floristice de 5x5m;
- Prezența arborilor batrâni*>60cm (arbori de biodiversitate): piețe de probă circulare de 500mp;
- Cuantificarea lemnului mort: piețe de probă circulare de 500mp.
La analizarea stării de conservare a habitatelor forestiere s-a pornit de la datele amenajistice (Nivel II) și apoi de la datele concrete de descriere din fișele de culegere a datelor unde au fost evidențiate următoarele:
Starea de vegetație, compoziția arboretului, compoziția semințișului, existența speciilor indicatoare ale habitatului , prezența semințișului și a subarboretului, prezența și procentajul factorilor destabilizatori biotici și abiotici, existența lemnului mort, existența arborilor de biodiversitate, presiuni și ameninări.
Habitatul - 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (vaccinio-piceetea )
Figură 1 Harta distribuției piețelor de probă
Pentru o evaluare cât mai obiectivă a parametrilor habitatului s-a considerat amplasarea de minim 1 piață de probă la 15 ha. Având în vedere că suprafața habitatului, 9410- Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) se regăsește în procent de 70,5 % din suprafață, respectiv 5209,5 ha, numărul minim de piață de probă este de 320.
Este habitatul cel mai raspândit în sit, cu întinderi relativ mari, care permit menținerea stării favorabile de conservare.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este favorabilă. Specia edificatoare molidul - Picea abies găsind aici conditții staționale deosebit de favorabile pentru dezvoltare și regenerare.
Pe majoritatea suprafețelor ocupate de tipul de habitat structura arboretelor existente este cea specifică tipului de habitat: structură etajată, compusă în etajul superior din specia molid în stare pură sau cu puțin amestec de Abies alba, Pinus sylvestris Fagus sylvatica exemplare de mesteacăn - Betula pendula.
În etapa de culegere a datelor de teren au fost identificate zone cu structura arboretelor deteriorată în urma acțiunii unor factori cu impact semnificativ, precum: doborâturi de vânt. Doborâturile de vânt de intensitate ridicată s-au produs în anul 2020. Au fost afectate 1183 ha, din care cu doborâturi definitive 132,94 ha.
În majoritatea zonelor habitatul prezentând o stare de conservare favorabilă pentru structura și funcțiile specifice tipului de habitat. Autoreglarea după perturbări și regenerarea habitatului se exercită cu mare vitalitate. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului dehabitat în viitor este de intensitate scăzută, perspectivele tipului de habitat în viitor sunt bune.
Starea globală de conservare a habitatului - 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (vaccinio-piceetea ) a fost evaluată per ansamblu ca favorabilă .
Habitatul 91Q0 -Păduri Relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
Pentru o evaluare cât mai obiectivă a parametrilor habitatului s-a considerat amplasarea de minim 1 piață de probă la 10 ha. Având în vedere faptul că suprafața habitatului este de 225,5 ha numărul minim de piață de probă este de 22.
Habitatul 91Q0 ocupă suprafețe restrânse şi fragmentate la nivel de sit, mare parte din zonele cu pini sunt inaccesibile, regăsindu-se în zonele și în imediata apropiere a stâncăriilor și pe stâncării.

Figură 2 Harta distribuției piețelor de probă
Starea de conservare a habitatului este favorabilă din punct de vedere al suprafeței cât și din punct de vedere al perspectivele viitoare. Procesul natural de regenerare cu specii caracteristice prezintă o evoluție favorabilă. Habitatul nu prezintă amenințări importante, astfel perspectivele viitoare sunt bune. Viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată , este situată în zona de protectie integrală. Cu exigenţele sale climato-edafice foarte modeste, Pinus sylvestris este o specie pionieră tipică, degradarea condițiilor staționale predispune instalarea speciei Pinus sylvestris.
Analizând datele preluate din teren putem concluziona faptul că habitatul 91Q0 din punct de vedere al compoziției arboretului este în stare de conservare nefavorabilă –inadecvată, deoarece proporția de participare a speciei edificatoare Pinus sylvestris în arboret este redusă.
În concluzie starea globală a habitatului de interes comunitar 91Q0 -Păduri Relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros este nefavorabilă-inadecvată.
Habitatul 91E0*Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Habitatul Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior este un habitat foarte rar în Europa, de aceea este considerat un habitat prioritar.
Având în vedere că suprafața habitatului conform fișei standard al al ROSCI0027 , se regăsește în procent de 0,5% din suprafață, respectiv 27 ha, în realitate suprafeţele identificate sunt doar de 3,52 ha, insulare.
Datorită faptului că habitatul are o formă prelungită s- a propus ca amplasarea piețelor de probă să fie de 10x10m, iar pe porțiunile înguste , alungite piețe de probă de 5x20 m.
Habitatul este prezent în jurul și în amonte de Lacu Roșu, în spatele barajalor de pe pârâul Roșu și pârâul Oii. Suprafețele identificate se împart în două categorii distincte:
• Vestigiile aninișurilor naturale dezvoltate în jurul Lacului Roșu, pe pârâul Bicăjel, insulițele izolate de pe râul Bicaz;
• Suprafețele cu aninișuri dezvoltate în urma unor acțiuni antropice istorice, pe aterasamentele și în jurul bălților din spatele barajelor de pe pârâul Oii în amonte de Lacul Roșu.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafetei ocupate și din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este favorabilă.
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este de intensitate medie, perspectivele tipului de habitat în viitor sunt bune.
Speciile caracterisice sunt prezente și au stare de conservare favorabilă. Existența puieților de anini în zona de interes constituie semnal pozitiv pentru menținerea galeriilor de anini.
În concluzie starea globală a habitatului de interes prioritar 91E0*Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) este favorabilă.
Habitatul forestier - 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Este un habitat forestier endemic şi reprezintă la nivelul Carpaţilor cel mai caracteristic tip de pădure, fiind strict răspândit doar în arealul acestora.
Pentru o evaluare cât mai obiectivă a parametrilor habitatului s-a considerat un minim de 1 piață de probă la 10 ha. Având în vedere că suprafața habitatului conform fișei standard, se regăsește în procent de 1% din suprafață, respectiv 76,4 ha, în realitate suprafeţele identificate sunt de 65,7 ha, numărul minim de piață de probă este de 7.
Din totalul de 65.7 hectare identificate ca făcând parte din acest habitat, toată suprafața este, conform zonării Parcului Național Cheile Bicazului Hășmaș situată în zone de protecție ale parcului, respectiv 25,5 hectare în zona de protecție strictă și 40.2 hectare în zona de protecție integrală.

Figură 3 Hartă distribuției piețelor de probă
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafetei ocupate și din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este favorabilă.
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este de intensitate scăzută, perspectivele tipului de habitat în viitor sunt bune.
Având în vedere că trupurile de pădure parte a habitatului 91V0 nu sunt interconectate între ele, vorbim practic despre starea de conservare a fiecărui trup de pădure în parte. Structura arboretelor este corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure din zonă, pentru indicatorii: compoziție, consistență, proveniență, nu se constată specii alohtone și invazive.
Stratul ierbos este bine reprezentat de speciile caracteristice făgetelor dacice carpatice , nu se constată specii alohtone și invazive.
Structura arboretelor este corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure din zonă, pe toată suprafață monitorizată , pentru indicatorii: compoziție, consistență, proveniență. Nu se constată specii alohtone și invazive.
Pe suprafața sitului, pădurile care se încadrează în acest tip de habitat sunt de fapt păduri de amestec cu o stabilitate bună din punct de vedere ecologic. Speciile edificatoare sunt prezente în procent mare: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Acer pseudoplatanus.
Starea globală de conservare a Habitatului forestier - 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) fost evaluată per ansamblu ca - favorabilă.
Habitatul forestier 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene
Este un habitat forestier cu totul deosebit, cu o valoare conservativă foarte mare, reprezentat de păduri rare situate pe abrupturi stâncoase umbrite sau pe versanți pietroși, de obicei puternic înclinați, unde stâncăriile și bolovănișurile de mari dimensiuni ocupă suprafețe considerabile.
Habitatul 9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene conform Formularului standard al ROSCI0027, este prezent cu o suprafață de 3,8 ha, în procent de 0,005 % din suprafață.
În realitate, conform studiului privind Identificarea și Cartarea Habitatelor Forestiere de Interes Comunitar din Situl ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hășmaș din anul 2015 acest tip de habitat nu a fost identificat.
Habitatul este prezent pe suprafeţe foarte reduse în zona Cheilor Şugăului- Munticelu.
În urma deplasărilor în teren Habitatul 9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene nu a fost identificată.