Activitatea AM4

Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere (exclusiv lilieci) din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș        

Implementarea acestei activități a avut scopul de a realiza evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru 3 specii de mamifere de interes comunitar (urs, lup, râs) și a habitatelor specifice acestora, de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității. Monitorizarea speciilor pe lângă informațiile pe care le oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul aplicării diferitelor măsuri de management activ, face posibilă și identificarea timpurie a unor tendințe dinamice, având un rol important în predicția modificărilor structurale și funcționale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora.
    Obiectivul acestui plan de monitorizare este de a stabili un suport de date cantitative și calitative, cu privire la evoluția populațiilor de urs, lup și râs în situl Natura 2000  Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care stau la baza monitorizării stării de conservare a acestor specii.
    Realizarea sistemului de monitoring, presupune identificarea la scară spațială a zonelor propuse pentru monitorizare, inclusiv hărți și coordonate spațiale, stabilirea indicatorilor care urmează a fi monitorizați, a frecvenței de monitorizare, toate incluse în cadrul protocoalelor de monitorizare.
Sistemul de  monitoring va permite, în același timp și dezvoltarea unui cadru strategic de predicție a comportamentului variabililor cheie, pentru îmbunătățirea și diversificarea opțiunilor de management, oferind o avertizare rapidă asupra modificărilor ce apar în sistem.
    Monitorizarea populațiilor de carnivore s-a realizat pe parcursul a doi ani. Pentru fiecare specie în parte a fost elaborat câte un protocol de monitorizare, în funcție de specificul fiecărei specii, perioadele cele mai potrivite pentru activitatea de monitorizare au fost preponderent toamna-iarna și iarna-primăvara până la topirea zăpezii.
S-a urmărit determinarea numărului minim al indivizilor prezenți și abundența relativă, elemente ce caracterizează dimensiunea populației unei specii de mamifere.
    În cadrul protocoalelor de monitorizare au fost definite niște ploturi de monitorizare, ceea ce a însemnat că, pe toată suprafața Parcului Național a fost așezat un grid de cvadrate cu latura de 1x1 km. Identificarea cvadratelor s-a realizat prin numerotare, rezultând 131 de cvadrate de monitorizare.
Pentru monitorizarea carnivorelor mari s-a folosit metoda transectelor, în fiecare cvadrat s-a parcurs câte un transect de 1 km. În fiecare cvadrat în parte s-a înregistrat cu GPS-ul câte un punct la începutul transectului și câte un punct la sfârșitul transectului. Între punctele de început și punctele de sfârșit s-a înregistrat cu GPS-ul câte un punct la fiecare semn de prezență (urme, excremente, păr, cadavru, direct) a carnivorelor mari dar și fiecare semn de prezență (urme, excremente, păr, cadavru, direct) a speciilor pradă. La fiecare punct înregistrat cu GPS-ul este atașată și câte o fotografie, despre habitat sau semnul de prezență a carnivorelor sau a speciilor pradă. Pentru fiecare cvadrat în care s-a observat prezența unui animal din specia carnivorelor mari sau din speciile pradă s-a întocmit câte o fișă de teren. La fiecare punct înregistrat s-au colectat date cu privire la vechimea semnului, la tipul de habitat, la intensitatea presiunilor și amenințărilor existente.
    Pe parcursul anului I de monitorizare au fost parcurse 49 de cvadrate din totalul de 131, iar în anul al doilea de monitorizare au fost parcurse 82 de cvadrate din totalul de 131.
    Complementar a fost folosită și metoda de monitorizare numită ,,Camera traps”. Metoda a fost propusă pentru identificarea unor indivizi vizual, din cadrul populațiilor de carnivore mari  de pe suprafața Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș. Această metodă  a fost utilizată pe toată suprafața parcului.
Metoda a constat în amplasarea în mod aleatoriu, 20 de camere foto pentru observarea vânatului, în cadrul zonelor de studiu și s-au obținut  fotografii cu indivizi din specia țintă și din speciile principale de pradă.
    Metoda s-a bazat pe principiul că la o densitate ridicată a indivizilor, va rezulta o rată mai mare de vizitare a stației, respectiv un număr ridicat de capturi foto. Cu ajutorul camerelor foto indivizii ce vizitează zona au fost ”capturați” în imagini, prezența fiind certă cunoscând momentul trecerii. De asemenea s-a putut identifica numărul de exemplare, iar în cazul femelelor cu pui au fost identificați și numărul acestora ceea ce oferă informații utile pentru caracterizarea structurii populației.
Camerele au fost amplasate câte una sau în locații stabilite selectiv (cu semne de prezență) sau aleatoriu, în funcție de informațiile deja existente sau de obiectivul studiului. În general, camerele au fost montate pe arbori, la înălțimi variabile între 70 și 130 cm, în funcție de orografia terenului, vegetația existentă, expoziție etc.
Camerele amplasate au fost verificate săptămânal, iar cele amplasate în locurile mai îndepărtate sau greu accesibile au fost verificate o dată la două săptămâni. Pentru fiecare înregistrare cu speciile țintă și cu speciile principale de pradă au fost întocmite fișe de observație pentru cvadratele în care au fost amplasate camerele.
    De asemenea pe parcursul verii au fost identificate 10 stâne din interiorul Parcului și din imediata vecinătate la limita parcului, stâne a căror amplasament se afla în interiorul cvadratelor de monitorizare. Periodic au fost chestionați lucrătorii de la stâne în vederea culegerii de informații cu privire la prezența carnivorelor mari în preajma șeptelului.
    În urma prelucrării datelor obținute din efectuarea monitorizărilor în teren, putem spune că a fost identificată prezența tuturor celor 3 specii de carnivore mari, respectiv urs lup și râs pe teritoriul Parcului Național. Datorită suprafeței relativ mici ale sitului, fiind în mijlocul unui habitat forestier foarte mare, cu foarte multe intrări și ieșiri este greu să vorbim despre o populație de mamifere doar pe suprafața Parcului. Exemplarele identificate sunt parte a unor populații permanente (sedentară/rezidentă) a căror teritoriu include și suprafața sitului.
    Așadar în urma evaluării statistice a datelor colectate din teren a rezultat un număr de 10 lupi împărțiți în 3 haite, care vizitează zona parcului în vederea obținerii de hrană și eventual pentru reproducere, 24 de urși care folosesc zona parcului ca habitat de hrănire, reproducere și odihnă, și 3 exemplare de râs, care folosesc zona parcului ca habitat de hrănire în special.

Starea de conservare a speciilor vizate

Suprafața totală a sitului este de 7642 ha, din care se scade suprafața de 71,42 ha intravilan al autorităților publice locale, respectiv 16,6 ha drumuri naționale, rezultând 7562 ha. Suprafața totală de habitate forestiere din cadrul ROSCI0027 este de 93,33 % iar un procent de 6,06 % reprezentând pășunile și fânețele. Starea de conservare din punct de vedere al populațiilor cât și din punct de vedere al al habitatului speciilor este favorabilă.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciilor în viitor este de intensitate scăzută, iar perspectivele speciilor din punct de vedere al habitatului este bună.
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ.
În concluzie starea globală de conservare a speciilor Ursus    arctos, Canis lupus și Lynx lynx  în cadrul ariei naturale protejateeste favorabilă.