Activitatea AM9

Actvitatea AM9

Monitorizarea stării de conservare a speciilor de păsări din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș

Acțiunile prevăzute în cadrul Activității AM 9. reprezintă aplicarea măsurilor de conservare/management cuprinse în Planul de management aprobat al Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș și activitatea specifică din cadrul proiectului: ,,Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului - Hășmaș care vizează habitatele de interes comunitar 91E0*, 9410 și de pajiști și grupele de specii de avifaună, mamifere, ihtiofaună și amfibieni”, Cod SMIS 151922.

Acțiunile prevăzute în cadrul activității AM 9. reprezintă aplicarea monitorizări stării de conservare a speciilor de păsări din PNCB-H,incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș, specii de interes conservativ, pentru 19 specii.

În vederea evaluării populatiei pentru toate cele 19 specii din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș a fost aplicat Protocolul de monitorizare pentru speciile comune (CBM).Punctele de monitorizare a speciei Ficedula albicollis au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate

Lista speciilor de păsări care au făcut obiectul acestei metodologii
-   Lullula arborea (ciocârlie de pădure)
-   Ficedula parva (muscar mic)
-   Ficedula albicollis (muscar gulerat)
-   Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic)

Unitatea de bază pentru evaluarea speciilor comune, în cazul acestei metodologii, a fost punctul. Punctele au fost grupate pentru facilitarea calculelor statistice, eficientizarea colectării datelor și accesibilitate, în pătrate de 2x2 kilometri. Au fost selectate astfel un număr de 10 pătrate cu latura de 2x2 km. În cadrul fiecărui pătrat au fost selectate, de regulă, 10 puncte, rezultând astfel un număr de 100 puncte de monitorizare .
Metoda de numărare a păsărilor s-a efectuat la fiecare punct, timpul de observare a fost de exact 5 minute și s-au notat speciile identificate și numărul de exemplare auzite în jurul punctului în trei categorii:

1.   În interiorul cercului cu raza de 100 de m
2.   Păsări care au fost observate la o distanță între 100 și 200 de metri de observator
3.   Păsări care au zburat peste aria observată, fără a coborî

Observațiile din cadrul acestei metodologii au fost notate în cadrul aplicației de telefon OpenBirdMaps, adaptată în funcție de formularul de teren al acestei metodologii.
Această metodologie a fost folosită pentru toate cele 19 specii. La fiecare punct observatorul a făcut 4 fotografii (în direcția punctelor cardinale N-E-S-V) în care se observă tipul de habitat. Fotografiile au fost făcute cu distanță focală mică (pentru a încadra cât mai mult din peisaj), cu rezoluție bună. Folosirea GPS-ului cu funcția track pornită (ON) a fost obligatorie pe toată durata vizitei. După fiecare vizită track-ul s-a descărcat și salvat cu o denumire care conține codul pătratului și data.

1. Ficedula albicollis

Punctele de monitorizare a speciei Ficedula albicollis au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 1).

Figură 1. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor comune de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului

Numărătorile s-au făcut de două ori pe an: prima ieșire între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două numărători a existat un interval minim de 14 de zile.

Efectivul speciei Ficedula albicollis în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș pe baza monitorizării efectuate în anul 2023 este incert. În acest moment prezența speciei ca fiind cuibăritoare la nivelul sitului este incertă. Habitatele caracteristice pentru această specie sunt formate din păduri mature de foioase aflate la altitudini mai mici față de cele aflate în parc. Specia a fost identificată în două locații dar în habitate formate din păduri de conifere și într-o singură campanie de teren fapt ce denotă că aceste aceste exemplare erau în migrație, nefiind identificate în a doua campanie de teren. Considerăm că această specie nu este caracteristică pentru sit și pentru habitatele care se regăsesc la nivelul acestuia.
Ficedula albicollis a fost observată în 2 locații însă cel mai probabil indivizii identificați erau în pasaj (Figură 2).

Figură 2. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Ficedula albicollis în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Cuibărirea speciei la nivelul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășma este incertă. Având în vedere că prezența speciei este incertă, starea de conservare conform OM 304 din 2018 cu toate completările ulterioare nu se poate efectua și nici justifica.
Statutul de prezență al acestei specii este de populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)
În acest moment prezența speciei ca fiind cuibăritoare la nivelul sitului este incertă. Habitatele caracteristice pentru această specie sunt formate din păduri mature de foioase aflate la altitudini mai mici față de cele aflate în parc. Specia a fost identificată în două locații dar în habitate formate din păduri de conifere și într-o singură campanie de teren fapt ce denotă că aceste aceste exemplare erau în migrație, nefiind identificate în a doua campanie de teren. Considerăm că această specie nu este caracteristică pentru sit și pentru habitatele care se regăsesc la nivelul acestuia.

2. Ficedula parva

Punctele de monitorizare a speciei Ficedula parva au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 3). Numărătorile s-au făcut de două ori pe an : prima ieșire între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două numărători a existat un interval minim de 14 de zile.

Figură 3. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor comune de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului

În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Ficedula parva nu a fost observată. În acest moment prezența speciei ca fiind cuibăritoare la nivelul sitului este incertă. Habitatele caracteristice pentru această specie sunt formate din păduri mature de foioase aflate la altitudini mai mici față de cele aflate în parc. Specia nu a fost identificată în nicio campanie de teren. Considerăm că această specie nu este caracteristică pentru sit și pentru habitatele care se regăsesc la nivelul acestuia. Având în vedere că prezența speciei este incertă, starea de conservare conform OM 304 din 2018 cu toate completările ulterioare nu se poate efectua și nici justifica.
Statutul de prezență al acestei specii este de populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)

3. Lullula arborea

Punctele de monitorizare a speciei Lullula arborea au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 4). Numărătorile s-au făcut de două ori pe an: prima ieșire între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două numărători a existat un interval minim de 14 de zile.

Figură 4. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor comune de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului

Efectivul speciei Lullula arborea în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 3 – 8 perechi cuibăritoare. În urma monitorizării specia Lullula arborea a fost observată în 5 locații (Figură 5).

Figură 5. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Lullula arborea în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție izolată în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Aceasta specie este prezentă, în general, către limitele siturilor acolo unde altitudinile sunt mai joase. Nu a fost identificată în habitatele deschise aflate la altitudini mari.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)

4. Lanius collurio
Punctele de monitorizare a speciei Lanius collurio au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 6). Numărătorile s-au făcut de două ori pe an: prima ieșire între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două numărători a existat un interval minim de 14 de zile.

Figură 6. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor comune de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului

Efectivul speciei Lanius collurio în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 1 – 5 perechi cuibăritoare.În urma aplicării monitorizării, specia Lanius collurio a fost observată într-o locație (Figură 7).

Figură 7. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Lanius collurio în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție izolată în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Aceasta specie este prezentă, în general, către limitele siturilor acolo unde altitudinile sunt mai joase. Nu a fost identificată în habitatele deschise aflate la altitudini mari. De altfel singura observație a fost în aproapierea localității Lacul Roșu.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)

5. Dryocopus martius

Punctele de monitorizare a speciei Dryocopus martius au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 8). Activitățile de monitorizare s-au desfășurat în luna aprilie 2023. Repetarea observațiilor în sesiunile de monitorizare ulterioare trebuie realizată în perioade similare.

Figură 8. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor de ciocănitori de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Dryocopus martius în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 27 – 40 perechi cuibăritoare.În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Dryocopus martius a fost observată în 15 locații (Figură 9).

Figură 9. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Dryocopus martius în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, fiind întânită în toate habitatele forestiere.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

6. Picoides tridactylus

Punctele de monitorizare a speciei Picoides tridactylus au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 10). Activitățile de monitorizare s-au desfășurat în luna aprilie . Repetarea observațiilor în sesiunile de monitorizare ulterioare trebuie realizată în perioade similare.

Figură 10. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor de ciocănitori de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Picoides trydactilus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 25 – 28 perechi cuibăritoare.
În urma monitorizării, specia Picoides trydactilus a fost observată în 6 locații (Figură 11).

Figură 11. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Picoides trydactilus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Ciocănitoare cu trei degete poate fi întânită pe o scară largă în habitatele formate din păduri de conifere din cadrul sitului.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

7. Picus canus

Punctele de monitorizare a speciei Picus canus au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 12). Activitățile de monitorizare s-au desfășurat în luna aprilie. Repetarea observațiilor în sesiunile de monitorizare ulterioare trebuie realizată în perioade similare.

Figură 12. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor de ciocănitori de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Picus canus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 6 – 9 perechi cuibăritoare.

În urma monitorizării, specia Picus canus a fost observată în 8 locații (Figură 13).

Figură 13. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Picus canus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, fiind întânită în habitatele forestiere de foioase sau care au în vecinătate zone deschise.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

8. Aquila chrysaetos
Punctele de monitorizare a acvilei de munte au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 14).Aceste puncte de monitorizare au fost monitorizate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Activitățile de monitorizare s-au desfășurat în lunile martie și aprilie.

Figură 14. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor Aquila chrysaetos și Falco peregrinus din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Aquila chrysaetos în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 1 – 3 perechi cuibăritoare.
În urma aplicării protocolului de monitorizare, precum și a observațiilor ocazionale din cadrul celorlalte metodologii aplicate în teren, specia Aquila chrysaetos a fost observată în 16 locații, 14 din perimetrul ROSPA0018, respectiv 3 din imediata vecinătate a ariei naturale protejate (Figură 15).

Figură 15. Punctele de observație a speciei Aquila chrysaetos în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă, în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Cuibărește în habitate de stâncărie și utilizează pentru hrănire toată suprafața ariei naturale protejate.

Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

9. Circaetus gallicus

Punctele de monitorizare a șerparului au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (fig 16).
Aceste puncte de monitorizare au fost monitorizate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Evaluarea speciilor a fost efectuată în luna iulie.

Figură 16. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a păsărilor răpitoare cuibăritoare din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Circaetus gallicus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 1 pereche cuibăritoare.

Figură 17. Punctele de observație a speciei Circaetus gallicus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este necunoscută și este o specie cu statut de populație nerezidenta cuibaritoare (care utilizeaza aria naturala protejata pentru reproducere).

10. Falco peregrinus

Punctele de monitorizare a șoimului călător au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 18).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Activitățile de monitorizare s-au desfășurat în lunile martie și aprilie. Repetarea observațiilor în sesiunile de monitorizare ulterioare trebuie realizată în perioade similare, fiind permisă o abatere de cel mult 10 zile de la data inițială.

Figură 18. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor Aquila chrysaetos și Falco peregrinus din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Falco peregrinus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 6 – 10 perechi cuibăritoare.
Specia are o distribuție largă, în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Cuibărește în habitate de stâncărie și utilizează pentru hrănire toată suprafața ariei naturale protejate.

Figură 19. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Falco peregrinus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

11. Pernis apivorus

Punctele de monitorizare a șerparului au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 14).
Aceste puncte de monitorizare au fost monitorizate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Evaluarea speciilor a fost efectuată în luna iulie.
Lista speciilor de păsări care fac obiectul acestei metodologii
-   șerparul (Circaetus gallicus)
-   viesparul (Pernis apivorus)
-   erete de stuf (Circus aeruginosus)

Figură 20. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a păsărilor răpitoare cuibăritoare din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Pernis apivorus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 26 – 32 perechi cuibăritoare.În urma aplicării protocolului de monitorizare, precum și a observațiilor ocazionale din cadrul celorlalte metodologii aplicate în teren, specia Pernis apivorus a fost observată în 21 locații din perimetrul sau imediata vecinătate a ariei naturale protejate (Figură 15).

Figură 21. Punctele de observație a speciei Pernis apivorus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

12. Circus aeruginosus

În urma aplicării protocoalelor de monitorizare, specia a fost observată într- singură locație, fiind vorba despre un exemplar în zbor, la înălțime mare, care doar tranzita aria naturală protejată.

Considerăm că în perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș nu există habitate specifice eretelui de stuf.

Specia poate fi observată doar tranzitând zona, fără oprire.

Ținând cont de cele menționate anterior, nu considerăm relevantă evaluarea stării de conservare sau a parametrilor specifici de conservare. Mai mult, recomandăm eliminarea speciei din cadrul Formularului standard al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

13. Caprimulgus europaeus

Punctele de monitorizare a speciei Caprimulgus europaeus au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 20).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Observațiile au fost efectuate în perioada 24 mai – 2 iunie 2023.

Figură 20. Distribuția punctelor de observație din cadrul metodologiei de inventariere a speciilor nocturne din habitate deschise și semideschise în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Caprimulgus europaeus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 3 – 8 perechi cuibăritoare.

În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Caprimulgus europaeus a fost observată în 6 locații (Figură 21).

Figură 21. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Caprimulgus europaeus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție izolată în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș. Aceasta este prezentă la limitele sitului, în zonele de lizieră ce au habitate deschise în vecinătate. Aceasta poate apărea în zonele deschise din zonele înalte în mod ocazional.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație nerezidenta cuibaritoare (care utilizeaza aria naturala protejata pentru reproducere).

14. Strix uralensis

Punctele de monitorizare a huhurezului mare au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 22).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Metodologia a fost aplicată în luna octombrie.

Figură 22. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a huhurezului mare (Strix uralensis) din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

În modul de efectuare a observațiilor a fost utilizat Playback-ul pentru a stimula vocalizarea exemplarelor teritoriale, acestea manifestând de obicei o reacție agresivă împotriva intrușilor. Astfel poate fi crescută eficiența detectării exemplarelor prezente.
-   Observațiile au fost începute cu 1 minut de ascultare în liniște, apoi 5 minute de playback al vocii teritoriale a huhurezului mic și 2 minute de ascultare în liniște.
-   Au urmat 5 minute de playback a vocii teritoriale a huhurezului mare și 2 minute de ascultare în liniște, cu repetare de 2 ori.
În timpul playback-ului sunt necesare distanțarea de megafon/ boxe la 50-100 m și ascultarea în perfectă liniște, în toate direcțiile.
În cazul tuturor exemplarelor auzite/ observate a fost estimată distanța (dacă este posibil) de unde a fost detectat sunetul pentru prima oară. Această locație a fost marcată hartă (prin desenarea unui punct). Dacă există probabilitatea sau certitudinea că a fost auzit un exemplar detectat deja și de pe alt punct, se va nota obligatoriu acest lucru în formular, la capitolul Observații (suprapunere).

După terminarea observațiilor, au fost marcate pe hartă locurile în care au fost detectate exemplarele speciilor țintă. Dacă există certitudinea că a fost identificată o pereche care vocaliza din același loc, atunci aceasta primește același cod (adică în fiecare dintre rubricile datelor referitoare la femelă, respectiv la mascul se va trece același cod). Perechile se pot trece însă și pe același rând. Dacă nu se poate decide cu siguranță câte exemplare se aud dintr-un punct, pot fi folosite intervale (de ex. 2-3 ex.)

În cazul fiecărui exemplar observat a fost notat când a fost observat pentru prima dată, cu folosirea următoarelor coduri:
1.   văzut înaintea începerii playback-ului
2.   auzit înaintea începerii playback-ului
3.   reacție în timpul playback-ului vocii huhurezului mic
4.   reacție în cele 2 minute de liniște după playback-ul vocii huhurezului mic
5.   reacție în timpul primelor 5 minute de playback al vocii huhurezului mare
6.   reacție în timpul pauzei de 2 minute de liniște între cele două perioade de playback al vocii huhurezului mare
7.   reacție în a doua perioadă de 5 minute de playback al vocii huhurezului mare reacție în cele 2 minute de liniște dupa playback-ul vocii huhurezului mare

Efectivul speciei Strix uralensis în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 5 – 10 perechi cuibăritoare.

În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Strix uralensis a fost observată în 9 locații (Figură 23).

Figură 23. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Strix uralensis în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă în perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, utilizând pentru cuibărire, hrănire și odihnă habitatele forestiere.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

15. Aegolius funereus

Punctele de monitorizare a minuniței au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 24).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Metodologia a fost aplicată în aprilie 2023.

Figură 24. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a minuniței (Aegolius funereus) din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

În cadrul studiului de față, promovăm efectivul rezultat în urma calcului pe baza suprafeței habitatelor de conifer, conform Copernicus (Copernicus Land Monitoring Service’s online database for the year 2015 with a 20×20 m resolution.) deoarece această metodă oferă date mai exacte. Astfel, efectivul speciei în perimetrul ROSPA0018 este de 15 – 26 de perechi cuibăritoare.
În urma aplicării protocolului de monitorizare, precum și în baza unor date ocazionale, rezultate în perioada aplicării celorlalte metodologii, specia Aegolius funereus a fost observată în 19 locații (Figură 25).

Figură 25. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Aegolius funereus în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă, în cadrul habitatelor specifice, din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă)

16. Bubo bubo

Punctele de monitorizare a speciei bubo bubo au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate, în habitate specifice (Figură 26).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Metodologia a fost aplicată în lunile martie și aprilie.

Figură 26.Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a speciei Bubo bubp din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Bubo bubo în perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este evaluat la 2 – 4 perechi cuibăritoare.
În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Bubo bubo a fost observată în singură 4 locații (Figură 27).

Figură 27. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Bubo bubo în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție izolată, în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă).

17. Bonasa bonasia

Punctele de monitorizare a speciei Bonasa bonasia au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 28). Observațiile de teren au fost efectuate în luna mai a anului.

Figură 28. Distribuția punctelor de monitorizare din cadrul metodologiei de inventariere a speciei Bonasa bonasia din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Bonasa bonasia în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 28 – 40 perechi cuibăritoare.

În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Bonasa bonasia a fost observată în 16 locații (Figură 29).

Figură 29. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Bonasa bonasia în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș

Specia are o distribuție largă în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă).

18. Tetrao urogallus

Aceste locații au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Evaluarea cocoșului de munte de la nivelul ariei naturale protejate a pornit de la verificarea locațiilor de rotit cunoscute din anii precedenți sau din informații primite de la terți din vecinătatea Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și a ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (Figură 30). Locurile de rotit au fost verificate în luna mai a anului.

Figură 30. Distribuția locurilor de rotit din cadrul metodologiei de inventariere a cocoșului de munte (Tetrao urogallus) din vecinătatea Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și a ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei Tetrao urogallus în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, pe baza observațiilor efectuate în anul 2023 este evaluat la 5 – 10 perechi cuibăritoare.

În urma aplicării protocolului de monitorizare, specia Tetrao urogallus a fost observată în 3 locații (Figură 31).

Figură 31. Distribuția punctelor în care a fost observată specia Tetrao urogallus în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și a ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție izolată în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă).

19. Glaucidium passerinum

Punctele de monitorizare a speciei au fost distribuite pe întreaga suprafață a celor două arii naturale protejate (Figură 32).
Aceste puncte au fost evaluate și în anul 2014, acest aspect fiind foarte important în vederea observării dinamicii populaționale ale speciei. Observațiile au fost realizate în luna octombrie.

Figură 32. Distribuția punctelor de observație monitorizate în teren, din cadrul metodologiei de inventariere a ciuvicii (Glaucidium passerinum) din cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Efectivul speciei a fost calculat pe baza datelor actuale, raportate la suprafața habitatelor specifice, astfel a fost obținut efectivul de 28 – 42 perechi cuibăritoare.

În urma aplicării protocolului de monitorizare, precum și în baza unor date ocazionale, rezultate în perioada aplicării celorlalte metodologii, specia Glaucidium passerinum a fost observată în 21 locații (Figură 25).

Figură 33. Distribuția punctelor în care a fost observată specia (Glaucidium passerinum) în cadrul și în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș și al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.

Specia are o distribuție largă, în cadrul habitatelor specifice din perimetrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș.
Starea de conservare a speciei în cadrul Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, incluzând aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș este favorabilă și este o specie cu statut de populație permanentă (sedentară/rezidentă).

Alte specii de păsări pentru care a fost posibilă calcularea efectivului din perimetrul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș, sunt prezentate în tabelul următor: